Pe Amazon in jos

Treat them mean and keep them keen - popular wisdom

Dupa 6 zile de relaxare in Manaus iau barca spre Belem. Mai fusesem 4 zile intr-o barca pe Amazon intre Tabatinga si Manaus si cam aveam o idee cum e.

Nu mai ma ingrijoram ca o sa imi fure bastinasii bagajele, banii sau laptopul. Le puneam sub hamac si asta e, ma simteam ca Huck Finn pe Mississippi. Nu stiu de ce, dar pe barcile astea pe Amazon timpul intra intr-un nou ritm. Fie ca e de la leganatul barcii, de la umezeala si caldura din aer sau de la faptul ca nu prea ai ce sa faci. In primul rand bagam somn ca la balamuc. Nu cred ca am dormit asa mult in viata mea. A doua chestie observata este ca aceste barci sunt fucking boats. Te sui in barca normal si te trezesti altfel. In aproape fiecare toaleta in care am fost am vazut macar un prezervativ folosit in cosul de gunoi. Ca sa intelegeti - cam toti stateam in hamace, foarte putini in cabine. Concluzia este simpla. In al treilea rand, de la tot leganatul asta al barcii, m-am simtit tot timpul intr-o stare din asta mai intermediara, un pic high.

Cu aceste concluzii trase dupa 4 zile pe prima barca ma sui si pe asta. Ma imprietenesc cu Etienne, un francez care merge cu barca asta doar 2 zile. Suntem singurii gringos de pe barca, nici eu nici el nu vorbim portugheza, asa ca mergem doar noi doi sa bem o bere sus pe terasa barcii. Cand coboram, vecina lui de hamac ii ofera o jumatate de portocala si asa incepe o prietenie frumoasa care avea sa dureze pe toata perioada calatoriei pe barca. Vecina lui se imprieteneste cu vecina mea si mergem iar sus in 4 sa bem o bere si sa discutam despre viata in general. Eu sunt cu dictionarul si cu manualul de portugheza dupa mine si incep sa imi dau seama ca portugheza nu e asa grea - trebuie doar sa pronunt gresit in spaniola si deja incep sa fiu inteles. Etienne asta e baiat de treaba doar ca e cam ca Adi si tot comenteaza ca fetele sunt grase. Adevarul ca vecina lui era mai zdravana un pic, dar avea o personalitate placuta. Vecina mea era mai slabuta (decat a lui) si mai morena. Degeaba ii explic eu ca au existat multe standarde de frumusete de-a lungul timpului si ca ar putea sa aiba si el o viziune mai artistica ca asta este capsoman si refuza argumentele mele. Vecinele noastre sunt hotarate - dupa 2 beri ne zic ca ele folosesc mereu camisinha. In momentul ala Etienne ne anunta ca lui ii e somn si pleaca. Joyce - vecina lui - este foarte nedumerita, dar eu salvez un pic aparentele explicandu-i ca asa sunt francezii. Pleaca si Joyce si dupa 1 ora cobor si eu cu vecina mea. Ne bagam la somn, iar a doua zi dimineata Etienne imi face morala vreun sfert de ora despre efectele negative ale interactionarii cu grasele. Eu eram mai deranjat de faptul ca Joyce tot ma intreba daca o sa o iau pe vecina mea cu mine in Romania, asa ca decid sa ma afund in cultura. Ce poate sa fie mai frumos, poetic, romantic sau spuneti-i cum vreti voi decat sa stai intr-un hamac pe o barca si sa citesti in timp ce tangajul te moleseste usor, usor si cuvintele se pierd si adormi cu cartea in brate? Si asta nu o data, de mai multe ori. Ma refer ca am adormit asa de mai multe ori. Dupa cateva sarje nereusite efectuate asupra mea, eu explicandu-i ca acum sunt in etapa de citit si admirat natura, vecina mea se reorienteaza catre un localnic, lucru care ma nemultumeste doar marginal. Orisicat, datorita orei petrecute sus cu ea voi primi high-5-uri de la brazilienii de pe barca pe toata perioada calatoriei si observatii de la capitanul barcii si de la fata de la bar. 

Asa e noaptea pe barca.

Si asa e ziua.

Iar asta e Amazonul.

A doua zi urca pe barca si Vinu cu un englez si cu prietena lui. Mai apar si un austriac care nu folosea scarile cand urca pe puntea superioara ci urca pe exteriorul barcii, motiv pentru care a si fost mustrat de capitan. Cu alti 2 francezi suntem o cantitate apreciabila de gringos. Joyce incepe sa imi zica amigo rumeno, enxerido, tarado. Poate fiindca nu aveam alte subiecte de comentat sau fiindca era si ea luata de spiritul special al barcii a zis aceste 4 cuvinte de sute sau mii de ori. Incepusera sa mi se plimbe in cap cuvintele astea, le ziceam si eu mereu. Dialogurile astea de mai jos le-am purtat cu ea de sute de ori. Entuziasmul ei ca si al meu de altfel vizavi de acest dialog nu scadea. Era ca flacara olimpica - nu se stingea deloc. La inceput cei din jurul nostru se uitau relativ amuzati la noi, dar dupa o perioada cred ca nu prea mai erau asa de amuzati. De unde rezulta ca nu toata lumea are simtul umorului.

Boon. Am mai bagat jocuri de carti, am mai discutat cu o femeie de 30 de ani care fusese inselata de sot si mergea sa faca avort. Nu stiu daca exista o relatie cauzala intre cele 2 evenimente. Relatia cauzala a fost doar cu faptul ca acum vroia sa se razbune si sa faca si ea aceeasi treaba, asa ca un brazilian ii tot dadea sa bea bere ca sa isi faca femeia curaj. Si si-a tot facut curaj pana a rapus-o berea si s-a dus sa se culce.

In noaptea aia am fost trezit la 4 dimineata de o fiesta. 

Prima interactiune cu festa brasileira, cu boxe puse in portbagaje si cu brazilience dansand. 

Si mai jos, un mare hit pe aici. In 2 variante.